Learning, Sharing, Helping …

Abandonare


M-am uitat aseara la un material video cu Eckhart Tolle – Touching the eternal (Atingand – intrand in contact cu ceea ce este etern). Simteam o agitatie in mine , o avalansa de ganduri, o tensiune. Am vrut sa ma uit la un film – am cateva in lista de asteptare … City of angels, What dream may come, si niste comedii. Am exclus pe primele doua – prea emotionante – eu voiam liniste, calm. Apoi am citit cate ceva despre comedii si mi-am dat seama ca pe unele le vazusem iar altele pur si simplu nu ma atrageau. Apoi am pus totusi una pe stick si am vazut ca aveam acolo Eckhart Tolle – si mi-am zis ia sa vizionez.

Mai vazusem putin din el – inceputul. La inceput era o melodie a Devei Premal – Gate, Gate – acum stiu, prima oara cand am vazut nu stiam🙂 Dupa vreo 25 de minute incepea sa ma ia somnul. Apoi …

A ajuns sa explice despre abandonarea catre momentul prezent.

Click. Click. Click.

A disparut somnul. Si am inceput sa realizez iar – mai profund acum ( de fiecare data parca devine mai profund se mai fac click-uri, se mai darama ziduri, obiceiuri, si lumina tasneste) – abandonul catre momentul prezent. ACUM este singurul etern. ACUM este ETERN.

Sa ma abandonez momentului prezent. Ok…dar ce fac daca acest moment este nefavorabil, este dureros – sa ma abandonez acestui moment pentru eternitate? NU. Inseamna sa nu-i rezist intern acestui moment – sa nu incerc sa rezist. Este asa. Este. Ok. Nu-mi place. Este dureros. Cand realizez aceasta abandonare – se face liniste, se face pace. Din interiorul meu, din aceasta pace vine si raspunsul la prezent. Poate fi o actiune, poate fi o acceptare, poate fi o amanare a actiunii, poate fi orice vine din alinierea cu momentul prezent. Vine din profunzime, din aliniere. Prin urmare este in aliniere cu momentul prezent.

Da, imi pot dori ceva, pot nazui la orice. Dar viitorul nu exista decat in mintea mea. Doar in mintea mea. Daca imi indeplinesc dorinta, daca ajung unde nazuiesc, asta nu se va intampla decat in momentul prezent. In ACUM. Si ceea ce este interesant – nu stiu daca voi ajunge sau nu unde nazuiesc. Este un mister.

Toate formele sunt limitate in lumea fizica.

Pot oare exclude timpul? Trecut si viitor – vad clar ca nu sunt decat in mintea mea – amintiri si anticipari bazate pe propria experienta. In schimb ACUM este etern. Ok. Dar pot exclude timpul? Relativ. Este clar ca peste un timp va trebui sa mananc, este clar ca peste un timp va trebui sa ajung la baie sau peste un timp voi avea de mers undeva. Da – in sensul asta timpul nu poate fi exclus. Dar – interior, cred ca poate fi exclus. Pot recunoaste – a… astea sunt amintiri; a… astea sunt ganduri imaginative despre ceea ce vad eu a fi in viitor – bazate pe ceea ce am experimentat deja. Si atunci ce ramane? ACUM! Momentul prezent! Un om, un loc,  o emotie, un gand, o situatie – orice vine in momentul prezent il intampin cu acceptare si ii creez spatiul sa se manifeste. Cum? Observand. Atent. Linistit. Calm.

OBSERV. CALM.

Sunt luat in brate. Sunt ingrijit. Sunt sustinut. Sunt iubit.

Iau in brate. Ingrijesc. Sustin. Iubesc.

ACUM.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s